Lecții pentru 2023 – Răzvan Stoica (GTS Telecom): „Atât veniturile, cât și ratele de profitabilitate anticipate sunt solide”

După doi ani de pandemie, restricții, multe efecte și trenduri apărute în urma „noului normal”, mediul de afaceri local a primit o nouă provocare: conflictul de la granițele țării, cu toate implicațiile sale economice.

În acest neașteptat context, Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din punct de vedere economic și social. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.

Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022?

Continuitate. Pentru GTS, 2022 a fost un an în care am acordat sprijin continuu și tot mai diversificat clienților noștri, atât în demersurile lor de digitalizare, cât și în transformarea business-ului lor, în contextul socio-economic post-pandemie.

Schimbarea, înnoirea și adaptarea instrumentelor de lucru ale clienților noștri ne-au inspirat să ajustăm continuu coerența serviciilor, pentru a-i deservi cât mai bine.  Pentru GTS continuitatea merge mână în mână cu schimbarea – noi doar continuăm să susținem schimbarea.

Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Începutul de an a fost marcat de câteva elemente semnificative. Pe de o parte, prețul energiei, unde stabilitatea din anii precedenți a devenit o provocare pentru clienții noștri, fiind un semnal de alarmă pentru afacerile lor. Am acționat ca întotdeauna, căutând să limităm riscurile pentru clienți.

Pe de altă parte, se face remarcat fenomenul inflaționist care induce nu doar creșteri de costuri, ci și o impredictibilitate păcătoasă. Reușim să facem față printr-un control atent al costurilor, proactiv și printr-un sistem de parteneriate de încredere. 

Din perspectiva activității GTS în 2022, am reușit să păstrăm rezultatele bune din anii precedenți și chiar să le depășim ușor. Atât veniturile, cât și ratele de profitabilitate anticipate sunt solide și confirmă efortul neîntrerupt al echipei GTS: venituri cu o creștere de aproape 20%, sprijinită de segmentul wholesale, marja de contribuție crescută cu 2% și un profit de operare (EBITDA) conservat.

Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?

Apariția conflictului armat din apropierea granițelor noastre a generat unde de neliniște și nesiguranță și ne-a făcut să ne întrebăm în ce direcție va evolua piața, dacă vor exista retrageri de business din cauza riscurilor asociate. S-a dovedit că acțiunile raționale și răbdarea în tratarea acestor îngrijorări normale, au reprezentat decizia corectă. 

Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?

Din punctul de vedere al mediului de afaceri, putem afirma că există în mod clar o deschidere și o libertate în a iniția business-uri noi. Pozitiv mi se pare și că piața liberă funcționează în cele mai multe verticale și barierele de intrare pe piață sunt doar cele legate de competiție. Sigur, acesta poate fi și un atribut de risc, blocant. Vedem multe companii noi, inclusiv investiții străine care apar în continuare pe piață, așa cum vedem și retrageri. Partea bună este că există o dinamică și că prezența acestui fenomen indică o atractivitate pentru România. 

Punctele mai slabe din mediul de afaceri nu s-au schimbat notabil – rămân cele legate de birocrație, insuficienta coerență a cadrului legislativ, precum și de prea multele excepții în aplicarea legii, ca o consecință. 

Mi-este greu să calific ca fiind un punct tare sau de slăbiciune, însă observăm o tendință de polarizare a afacerilor înspre segmentele de capăt: sunt tot mai puține business-uri de dimensiune medie care rezistă. Ceea ce pare că se întâmplă este că astfel de companii sunt fie cumpărate de cele mari, fie retrogradează după o vreme.

Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără piederi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?

Sunt chestiuni de macroeconomie care nu ne sunt accesibile întru totul. Suntem într-un context european complicat, unde aria de manevră poate fi limitată. De asemenea, pe toate palierele intervine și factorul uman prin competență, interese și capacitatea de organizare, comunicare și execuție. Avem oameni capabili, care pot identifica mecanismele care trebuie ajustate și concepe măsuri potrivite. Să-i punem la treabă și să le creăm culoar liber pentru execuție.

Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?

Ceea ce percepem că s-a întâmplat după pandemie este că globalizarea s-a mai temperat, dacă îmi este permis termenul. Astfel că mi-e greu să identific provocările cu interdependențe globale. Însă, pentru spațiul european din care facem parte rămân cele de anul acesta: energia și inflația. Dincolo de acestea, marea provocare, care transcede generația prezentă, este regresul demografic. Este o amenințare, iar  România nu face excepție. Și dacă ar fi să ne uităm doar la România, cred că provocarea cea mai mare a următoarelor decade este educația.